În Sfânta și Marea Joi, 17 aprilie 2025, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat, alături de ierarhii membri ai Sfântului Sinod, Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale din București. Conform tradiției liturgice specifice acestei zile, în timpul slujbei a fost sfințit, pentru a 23-a oară în istoria Bisericii Ortodoxe Române autocefale, Sfântul și Marele Mir.

Anul 2025 marchează două momente importante în istoria Bisericii: 140 de ani de la recunoașterea oficială a autocefaliei de către Patriarhia Ecumenică, la 25 aprilie 1885, și 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie. În timpul Sfintei Liturghii, după citirea pasajului evanghelic rânduit, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat momentele semnificative din viața Mântuitorului pomenite în Sfânta și Marea Joi și a vorbit despre evenimentul central comemorat în această zi, anume instituirea Sfintei Euharistii.

La încheierea cuvântului său, Patriarhul României a vorbit despre legătura dintre Sfânta Euharistie și Sfântul și Marele Mir: Sfânta Euharistie este taina iubirii smerite și jertfelnice a lui Hristos, a morții și Învierii Sale pentru a birui păcatul neascultării omului față de Dumnezeu prin smerita ascultare și pentru a dărui lumii viață cerească veșnică, prin Învierea Sa. Sfântul și Marele Mir are început în mirul de mare preț pe care Maria, sora lui Lazăr, l-a vărsat pe capul și picioarele lui Iisus ca semn de recunoștință pentru învierea fratelui ei. Domnul Iisus Hristos spune că Maria a făcut acest gest de prețuire pentru îngroparea Sa. De aceea Sfântul și Marele Mir se sfințește în aceeași zi cu Sfânta Euharistie, în Sfânta și Marea Joi. Cele două simbolizează iubirea jertfelnică, smerită și milostivă a lui Hristos. Sfântul și Marele Mir se folosește mai ales pentru mirungerea celor botezați în taina morții și Învierii lui Hristos. De asemenea, cu Sfântul și Marele Mir se sfințește Sfânta Masă din Altarul unei biserici ortodoxe, deoarece aceasta este simbolul mormântului și Învierii lui Hristos, dar și locul unde se sfințește și se păstrează Sfânta Euharistie. În acest loc se află și Antimisul, o icoană de pân­ză pe care este imprimată scena pogorârii de pe Cruce sau a punerii în mormânt a Mântuitorului, care este sfințit tot cu Sfântul și Marele Mir. De asemenea, cu acesta se sfințesc bisericile, dar se ung și moaștele sfinților, înainte de a fi puse în raclă.

La finalul Dumnezeieștii Liturghii, Preafericitul Părinte Daniel a adresat cuvinte de recunoștință instituțiilor și persoanelor care au sprijinit confecționarea amforelor de argint sau achizi­ționarea ingredientelor pentru prepararea Marelui Mir. Preafericirea Sa a mulțumit: Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei și Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, care au oferit ulei de măsline de o înaltă calitate; Nataliei Elena Intotero, ministrul culturii, care a ajutat la confecționarea amforelor pentru Sfântul și Marele Mir și care a susținut și alte lucrări misionare ale Bisericii; lui Valentin Săftoiu, Cristi Stancu, Laurenţiu Huja, Bogdan Zăbavă, Mihăiţă Atitienei și Cristian Anton, pentru sprijinul acordat Bisericii.

După sfințirea din Sfânta și Marea Joi, Sfântul și Marele Mir a fost transferat în 44 de amfore mici, de argint, de câte 5 litri fiecare, care au fost dăruite tuturor eparhiilor din Patriarhia Română.

Sursa: Ziarul Lumina - Sfințirea Marelui Mir în Joia Mare la București

Foto: Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului - (1) Facebook