În data de 22 noiembrie 2019, Preafințitul Părintele nostru Teofil de Iberia, Arhiereu Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei a săvârșit Taina Sfântului Maslu în Parohia Ortodoxă din Mostoles, în sobor de preoți.

În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părintele nostru Teofil de Iberia a explicat credincioșilor că Dumnezeu așteaptă momentele în care noi să ne recunoaștem păcatele, cerând iertare pentru toate acestea.

”Desigur această ”pocăință publică” să zicem așa, pe care am făcut-o în această seară nu înlocuiește pocăința individuală, nu înlocuiește Taina Spovedaniei. Avem nevoie de Taina Spovedaniei și noi preoții și dumneavoastră, credincioșii. Și noi, preoții, să știți că ne spovedim, avem duhovnici cu care ne întâlnim mai des sau mai rar depinde de condițiile pe care le avem. Aș zice că nouă ne este mai greu să ne spovedim pentru că duhovnicul poate este la mai mare distanță, reușind să ne întâlnim mai rar și mai anevoie cu el.  În schimb dumneavoastră, credincioșii, îl aveți la îndemână totdeauna pe preotul paroh. Aveți mereu la îndemână pe cineva, aveți un preot căruia să puteți să vă mărturisiți pacatele! Eu știu că lucrul acesta nu cu ușurință se întâmplă în viața multora dintre frățiile voastre. Este aici o meșteșugărie diavolească, pe care aș vrea să o pun în lumină: înainte de a păcătui, diavolul ne minimalizează păcatul și ne sugerează că nu este mare lucru, că Dumnezeu este bun și ne iartă, că și alții au săvârșit păcatul acesta, vine cu asemenea șoapte în urechile inimii noastre, ca noi să putem să păcătuim și o facem, dând crezare acestor șoapte diavolești. Dupa aceea diavolul vine cu alte șoapte și ne strecoară frica, rușinea, spunând ce am făcut noi nu a mai făcut nimeni, că suntem prea păcătoși, că este o rușine să marturisim păcatele la preot. Diavolul vine cu alte lovituri și iar dăm crezare și sunt foarte mulți oameni care trăiesc timp îndelungat cu păcate grele pe suflet, cu păcate care se tot adună și în fel acesta ni se împietrește inima, ni se întunecă inima și nu mai putem să vedem dragostea lui Dumnezeu, nici în Biserică, nici în afara Bisericii, totul devenind pustiu și rece. Noi să nu dăm crezare acestor șoapte diavolești. Dumnezeu este îndelung răbdător și milostiv, El nu vrea moartea păcătosului ci să se intoarcă și să fie viu. Abia așteaptă momentul în care să ne cerem iertare.”