Duminică, 16 decembrie 2018 în Parohia Ortodoxă Sfântul Prooroc Zaharia și Dreapta Elisabeta, la împlinirea a 2 ani de la prima slujbă ortodoxă oficiată în Biserica din Brunete au avut loc mai multe manifestări culturale, printre care amintim: Concertul de colinde al grupului de copii Do, Re, Mi Madrid și al grupului Ammon. De asemenea au avut loc și lansările de carte ale d-lui Vasile Lupașc Sfinteș, ,,Marea Cartea cu Eroi“ și ,,Răstigniți între Cruci“, carte în trei volume. Grupul Do, Re, Mi Madrid coordonat de doamna prof. Elena Ninerică este format din copiii care participă la cursurile de chitară desfășurate în cadrul Ambasadei României în Regatul Spaniei. La finalul Sf. Liturghii Pr. Flavius Sava a prezentat și retrospectiva celor doi ani de activitate, într-un colaj de fotografii.

  Atmosfera colindelor și a tradițiilor românești au adus, ca de fiecare dată, bucuria și zâmbetul pe chipul tuturor. Colindele, au menirea de a anunța Nașterea Mântuitorului, iar colindătorii reprezintă chipul îngerilor care au vestit Nașterea Domnului. Cuvântul colind are o semnificație aparte, chiar dacă ne este prea puțin cunoscută astăzi: cântec de rugăciune și bucurie. Chiar de nu mai asociem rugăciunea colindului, totuși bucuria a rămas expresia fundamentală a minunatelor cântece de iarnă ale românilor. 

Grupul Ammon a interpretat colindul ,,Întoarcerea ţăranului“,  pe versurile lui Adrian Păunescu care a emoționat foarte mult auditoriul.

,,Apleacă-ţi fruntea de stăpân

spre brazda noastră milenară,

reânviat ţăran român

şi făcătorule de ţară…

Într-un pridvor cu busuioc

ascute briciul pus la grindă,

peste-un lighean muiat la foc

tu bărbiereşte-te-n oglindă.

Ai colindat ce-ai colindat

prin lumea veşnic friguroasă,

acum bine-ai venit în sat

mai cald e totuşi pe acasă.

Te-aşteaptă brazda s-o-nfloreşti

şi grajdul să-l îndeşi cu vite

şi vechi colinde româneşti

te mustră, parcă părăsite…

Ţăran român, Măria Ta,

să nu laşi câmpul tău să moară,

ţi-au dat strămoşii ce lucra,

cu mâinile-au făcut o ţară.

Dă iute briciul pe curea

şi bărbiereşte-te de-a rândul,

că vezi că azi e ziua ta,

care durează cât pământul.

La cimitir, pe la cei duşi,

coboară-n zori şi te închină,

să ungi ţâţânile la uşi,

deschide geamul spre lumină.

Repară gardul putrezit,

dă coama calului prin mână,

şi ca să simţi că ai venit

sleieşte apa din fântână.

Şi nu uita, din când în când,

să mai şi mori cum se cuvine,

în toţi urmaşii renăscând,

cum toţi strămoşii sânt în tine

Ţăran român, Măria Ta,

îndreaptă căi ce se strâmbară,

prin tine ţara va dura,

că tu ai palma cât o ţară.“

Brunete, 17.12.2018 , Ruxandra Sava