Botezul Domnului sau Boboteaza este cel mai de seamă praznic al lunii ianuarie. Credincioşii au venit şi anul acesta în număr mare la Sfânta Liturghie şi pentru a primi agheasmă mare în biserica parohială închinată Sfântului Ierarh Nectarie taumaturgul din Coslada (Madrid). Numai de Bobotează (sau în Ajunul ei), cu mare fast şi cu îndoita chemare a Sfântului Duh, se sfinţeşte Agheasma Mare, cu putere sfinţitoare şi tămăduitoare aparte, ca una ce-i sfinţită – spre deosebire de Agheasma Mică – chiar în ziua în care Mântuitorul Însuşi a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan.

Noi, toţi, care ne-am aflat în biserică astăzi pentru a sărbători Botezul Domnului, suntem oameni botezaţi.

În primele zile ale existenţei noastre pământeşti am fost aduşi la biserică şi, în momentul în care preotul ne-a afundat în apa Botezului, s-a petrecut cu noi ceea ce s-a întâmplat cu Iisus Domnul în momentul în care Ioan L-a botezat în apa Iordanului: cerurile ni s-au deschis. Din acel moment, accesul în cer a fost posibil. Duhul Sfânt a coborât asupra noastră, nu în chip de porumbel ca asupra Mântuitorului, ci într-o formă nevăzută, dar reală. Prin Botez, Dumnezeu ne-a adoptat pe toţi ca fii ai Săi.

În cuvântul său, părintele paroh George Cimpoca a menţionat: „Astăzi trebuie să vorbim atât despre botezul Domnului, cât şi despre botezul nostru: cum îl trăim? Îl trăim? Să vedem angajamentele părinţilor noştri de la botez, angajamente pe care apoi şi noi, ca părinţi sau naşi, ni le-am luat: vă lepădaţi de Satana şi de păcat pentru a trăi în libertatea fiilor lui Dumnezeu? Ne lepădăm de faptele şi ademenirea celui rău, pentru a nu ajunge sub stăpânirea păcatului? Ne lepădăm de trufia celui care este începutul şi cauza oricărui păcat? Ne lepădăm? Cuvintele spun da, dar faptele, gândurile noastre ce spun? Cum sunt? Credem noi în Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt? Credem în mijlocirea sfinţilor, iertarea păcatelor, învierea morţilor şi viaţa veşnică? Să lăsăm faptele noastre să vorbească despre credinţa noastră: când ne-am rugat ultima dată mijlocirii sfinţilor? Când ne-am spovedit? Când ne-am rugat pentru cei răposaţi? … Să trăim această zi ca fii ai Tatălui, fraţi ai Fiului şi biserici ale Duhului Sfânt, bucurându-ne de poruncile Domnului şi de darurile lui! Cine face astfel trăieşte propriul botez şi cinsteşte şi botezul Domnului”.