Pentru preoții și credincioșii celor cinci parohii ale Protopopiatului de Asturias, acest post al Sfintelor Paști a adus un plus de bucurie și împlinire duhovnicească, prin urmarea îndemnului Sfântului Apostol Iacob ca „cei bolnavi să cheme pe preoții Bisericii și să se roage pentru ei ungându-i cu untdelemn în numele Domnului”. Pornind de la acest citat, în contextul Anului Omagial al Tainei Sfântului Maslu și al îngrijirii bolnavilor în Patriarhia Română, această taină s-a săvârșit în fiecare parohie, în primele cinci duminici din post, începând cu Duminica Lăsatului sec de brânză.

Ora de începere a fost de fiecare dată la apusul soarelui, pentru a da posibilitatea preoților și credincioșilor să ajungă și să participe chiar de la început. Prima întâlnire s-a petrecut în Salamanca, în Parohia „Sfântul Vasile cel Mare”, păstorită de părintele Protosingel Nicodim Moldovan. În Duminica Ortodoxiei, gazdă a fost părintele protoiereu Nicolae Florin Goia și credincioșii din Asturias. Au urmat, în Duminica Sfântului Grigorie Palama, credincioșii și părintele Laurențiu Datcu de la Valladolid.

În Duminica Sfintei Cruci, crucea de a fi gazdă a purtat-o părintele Ieromonah Porfirie Florea, căruia i-au fost alături credincioșii din Leon. Iar în Duminica Sfântului Ioan Scărarul, am urcat cu toții scara către parohia din Nord-Vestul extrem al Episcopiei Spaniei și Portugaliei – La Coruña, păstorită de părintele Trifan Danu.

Este important de menționat că râvna, dragostea și efortul preoților și credincioșilor pot fi înțelese numai în contextul cunoașterii particularităților parohiilor din protopopiat. Zona de nord-vest a Spaniei nu concentrează comunități mari de români. Cei prezenți aici sunt împrăștiați pe suprafețe întinse, distanțele între credincioșii aceleiași parohii se măsoară, de cele mai multe ori, în zeci și chiar sute de kilometri, iar când vorbim de parohia vecină vorbim de cel puțin 150 kilometri distanță. Așadar, a merge la Sfântul Maslu din La Coruña în Leon este totuna cu a merge de la Cluj-Napoca la Râmnicu Vâlcea.

Comuniunea în rugăciune, sentimentul că nu ești singur și agapa frățească – ce într-adevăr împartășește iubirea – αγάπη – sunt numai câteva dintre motivele care îi fac pe cei ce participă la slujbe să nu mai ia în seamă nici distanțele mari, nici efortul depus pentru a fi aici. Cele ce am simțit, cele ce am trăit și cele ce am văzut cu ochii noștri ne întăresc convingerea că nu va trece mult și vom reveni. Slavă lui Dumnezeu pentru toate!          

Pr. prot. Florin Goia