În data de 10 februarie 2019, Preasfințitul Părintele nostru Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei a slujit Sfânta Liturghie în mijlocul comunității de români din Arbuces.
În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părintele nostru Timotei a explicat credincioșilor că Înțelepciunea lui Dumnezeu se află în Sfânta Scriptură. Indiferent dacă ne socotim drepți sau păcătoși, în fața lui Dumnezeu trebuie să ne socotim că suntem mari păcătoși pentru că doar prin smerenie și ascultare ne împărtășim de Dumnezeu.
”Ținuturile Tirului și Sidonului, două ținuturi de lânga Libia în care Mântuitorul a săvârșit minunea pe care am auzit-o astazi, erau ținuturi locuite de către păgâni care se închinau la idoli și care nu credeau în Dumnezeu. Erau ținuturi care au fost blestemate la un moment dat dacă citim în Vechiul Testament. Vedem în Noul Testament că Mântuitorul nostru i se arată intr-o vedenie Sfântului Apostol Petru care și el socotea anumite mâncăruri ca fiind necurate. În această vedenie îi lasă Mântuitorul nostru Iisus Hristos mai multe alimente din tot felul de animale, spunându-i ca tot ce a binecuvântat Dumnezeu, el să nu considere necurat. La evrei erau foarte multe lucruri considerate necurate. Îi credeau pe păgâni ca fiind necurați, numindu-i câini, numindu-i spurcați.
Mântuitorul le dă acestora o lecție. Iese din Țara Sfântă și ajunge printre păgâni. Era înconjurat de mare mulțime pentru că făcea minuni și avea cuvânt cu putere multă. Mergând Mântuitorul pe drum, venea o femeie canaaneancă, o femeie păgâna, de alt neam, cu altă credință față de evrei, care striga în urma Mântuitorului să o miluiască, fiica ei fiind rău chinuită de diavol. Mântuitorul în aparență nu o bagă în seamă și merge mai departe. Femeia tot striga în urma lui până când la un moment dat ucenicilor li se face milă de femeie și Îl opresc pe Mântuitorul, rugându-L pe Mântuitorul să o slobozească întrucat striga în urma lor. Mântuitorul se întoarce și le spune ucenicilor că a venit doar pentru oile pierdute ale casei lui Israel. De fapt Mântuitorul rostise ceea ce credeau evreii, că Mântuitorul trebuia să vină doar pentru ei, pentru un singur popor, că Mântuitorul nu este pentru alte popoare ci doar al lor. Femeia canaaneanca insista și Mântuitorul merge mai departe spunând că nu este bine să iei pâinea fiilor și să o arunci câinilor. Un cuvânt foarte foarte greu pe care citindu-l în Sfânta Scriptură s-ar putea să ne sminteasca.. Cum adică Mântuitorul să numească pe cineva câine? Oare Mântuitorul a numit-o câine pentru că a crezut El așa? Nu, ci pentru că Mântuitorul dorea să dea o lecție acelora care îi considerau câini și spurcați pe cei ce nu erau de un neam și o credinta cu ei.”
Preasfințitul Părintele nostru Timotei a mai spus ca atunci când cineva din familie suferă, toată familia suferă. Când cineva din familie este bucuros, toata familia este bucuroasă. Familia e ca și corpul: dacă un membru este bolnav din corpul nostru, tot corpul suferă. La fel este și cu familia. Toată familia suferă când există un suferind în cadrul acesteia. Așa și canaaneanca și familia canaanencei suferea din pricina chinuirii de către diavol a fiicei lor.